http://www.corinacaragea.ro/wp-content/uploads/2015/12/12404616_10207112427545755_964796278_n-960x624_c.jpg

Verde-ascuns


In fiecare an a stat in coltul camerei. Verde, destul de inalt. De fapt, nu chiar atat de inalt, dar nici prea scurt. Si nici atat de verde. Movul si arginitiul globurilor, in aura beculetelor aprinse, schimbau acel verde de brad intr-o nuanta proprie. Aveam culoarea mea – moverde. Sau verde-ascuns. Cu fundul pe jos, asezat turceste si cu lumina stinsa, astept. Cateva minute de liniste si suntem umar langa umar. El nu intarzie niciodata, eu nu uit niciodata. Nu ne vorbim. Cel putin, nu cu voce tare. Am putea sa stam pe canapea, dar acolo stau oamenii mari. Iar zilele astea niciun om nu este prea mare. Nici macar Mosu’. Este in varsta, dar nu este om mare. Acel ‘mare’ parca il calca in picioare pe cel mic, asa ca hai sa nu il mai folosim, sa ii gasim si lui un alt cuvant. Dar nu acum, pentru ca nu-i frumos sa-mi ignor partenerul de liniste. Suntem imbracati diferit, dar pe dedesubtul hainelor, desi suntem de varste diferite, suntem la fel. Emotia cea mai mare, semnul de intrebare care se incovoaie cel mai greu in mine este – Oare si el mai simte ca suntem la fel?

Cornel Ilie

Nu m-am despartit niciodata de copilul brunet, cu ochii mari si atenti, care vedea lumea in felul lui si, cateodata, lumea nu-l vedea deloc. Pentru el, intotdeauna, vine Craciunul. Avem o intelegere – eu i-l aduc mereu, el ma ajuta sa il simt. Trec brazi impodobiti prin fata noastra, se desfac si se impacheteaza cadouri, trec ninsori si revelioane si ne trezim intr-un sfarsit de decembrie ca nu mai simtim la fel Craciunul. Si ne intrebam ce s-a intamplat. Nimic neobisnuit. Este ca o calatorie in jurul unui brad, o transformare. Craciunul este acelasi, noi suntem altii. Norocul nostru este ca in noi, nu suntem singuri. Ci ne avem pe noi insine, atunci cand eram copii. Din cadou devenim Mosi, din ninsoare, norii care o cern, din cel care sta in sanie, in cel care o trage, din cel care spune poezii timid, in cel care le aplauda complice, din glob pretios in brad colorat. Daca am fi brazi, iar la fiecare sfarsit de an ne-am impodobi cu toate momentele in care am facut bine sau i-am facut pe cei de langa noi sa se simta mai intelesi, mai iubiti, mai oameni, cat de frumos am lumina sau cat de colorati am fi?

Iubeste lumea. Sarbatori Fericite!

Cornel Ilie, VUNK

Cornel Ilie

Share with your friends

corinacaragea

Other posts by

2 Responses

  • larisa on 15/01/2016, 01:01:12

    Frumoooos !

    Reply to larisa
  • Sorin on 25/12/2015, 11:07:00

    Am dorit ca inaintea unei urari traditionale sa astern un gand cu iz de apreciere extras din placerea de a descoperi un site si un om frumos ale carui ganduri si pasiuni le impartasesc in buna masura si cu real interes. Felicitari pentru “constructia sufleteasca” a a site-ului dar si pentru incarcatura mesajului. Craciun cu bucurie !

    Reply to Sorin

Menu